marime font: A A | ShareThis | trimite pe yahoo messanger | printeaza Print
« lista interviuri

Livia Graur nu-si dorea de mica sa apara pe sticla. Pentru ce meserie s-a pregatit de fapt

Deşi ne hrănim cu ştirile tv, imaginea prezentatorului de ştiri este una lipsită de creativitate şi acţiune. Aşadar ce presupune acest job, pentru tine?

Îmi place la nebunie ceea ce fac! În cazul meu, jobul de prezentator se îmbină cu cel de editor, aşa că eu chiar reuşesc să-mi pun amprenta pe jurnalul pe care îl prezint. Creativitatea este, aşadar, nelipsită din viaţa mea. Îmi place să fac jocuri de cuvinte, să transform o ştire banală, atunci când am aşa ceva, în una atractivă şi interesantă.

 

Care a fost informaţia pe care ai transmis-o cu cea mai mare bucurie?

În fiecare zi transmit informaţii care mă bucură. Fie că e vorba despre o veste buna pentru români, fie că este vorba despre o acţiune socială, de ajutorare a unei persoane sau a unui grup. Mă implic în tot ceea ce fac, iar deviza mea este: “Succesul în orice, vine din dăruire”.

 

Câtă libertate dar şi ce limite iţi impune televiziunea?

Cu siguranţă, trebuie sa avem şi limite. Ştirile sunt menite să informeze, trebuie să fie echidistante şi corecte, iar asta impune o oarecare stricteţe. Amprenta personală şi creativitatea merg până la un punct. Informaţia trebuie sa nu fie modificată de subiectivitate.

 

Avem multe femei frumoase care aspiră la un loc din televiziune. Nu te temi de concurenţă?

Eu cred că e loc pentru toată lumea! Fiecare face ceea ce i se potriveşte mai bine, iar în momentul de faţă, cred că această meserie "îmi vine mănuşă". Iar daca ai încredere în tine, poţi muta munţii din loc! Orice urmă de îndoială asupra propriei persoane se taxează dur în orice domeniu, cu atât mai mult aici, unde limbajul trupului şi cel verbal sunt expuse în faţa oamenilor.

 

Jurnalismul a fost visul tău, încă din liceu?

Sincer, când eram pe băncile şcolii, nici prin cap nu-mi trecea că o să ajung aici. M-am pregatit pentru cu totul altceva, îmi doream să devin translator. Faptul că am început clasele primare în Franţa şi, deci, ştiu limba franceză perfect, dar şi pentru că am observat o înclinaţie spre limbile străine în general, m-a ajutat sa merg în direcţia aceea. Însă viaţa te duce pe căi nebănuite.

 

La câte interviuri te-ai dus ca să poţi face acest job?

Lucrez de şapte ani în televiziune şi am fost la mai multe interviuri de-a lungul timpului, la mai multe televiziuni. Am fost reporter pe diverse domenii, am realizat rubrica Meteo, am prezentat şi sport, iar de aproape un an prezint ştiri. Evoluţia a avut loc treptat, pe măsură ce am dobândit experienţă, şi cred că este foarte important să porneşti de la zero, în orice domeniu. Ştiu ce înseamnă să petreci ore în şir în caldură sau în ploaie, să te zbaţi pentru un subiect bun, să scrii contracronometru pentru ca ştirea ta să fie cea mai bună şi să fie prima în jurnal. Jurnalismul este un domeniu plin de satisfacţii palpabile. Este o meserie în care vezi şi te bucuri de rezultatele muncii tale. Şi, mai presus de toate, este un microb care îţi intră în sânge. Nu ştiu dacă aş putea să fac altceva pe viitor.

 

Cum e viaţa ta , dincolo de sticlă? Eşti soţie, mămică de fetiţă.

Nu exagerez deloc atunci când spun că viaţa mea este perfectă! Perfecţiunea este asa cum o percepe fiecare, iar eu, în momentul de faţă, mă simt împlinită din toate punctele de vedere. Am o familie minunată, un soţ care mă iubeşte, mă înţelege, mă susţine şi îmi este cel mai bun prieten. Fiica mea este o minune! Este bună, blândă, cuminte, iubitoare, frumoasă, este exact aşa cum mi-am închipuit-o! Sunt fericită cu adevărat!

 

Tu şi fiica ta aţi început să comunicaţi? Cum e Mica Prinţesă?

Pe masură ce trece timpul, ne înţelegem tot mai bine, iar asta îmi da un sentiment minunat! De câteva luni, a început să vină să mă strângă în braţe şi să mă pupe. Nu cred că există trăire mai intensă pe lume decât asta! Primul ei cuvant a fost "tata", însă m-am bucurat enorm când am auzit-o. Acum, la 1 an şi 8 luni, am evoluat enorm amândouă. Numară până la 10, ştie să-mi spuna ce vrea să facă, dacă vrea să meargă în parc sau la cumpărături, cu ce jucarie vrea să se joace. Are chiar şi preferinţe legate de îmbrăcăminte sau încăltaminţe. Ea îşi alege toate lucrurile pe care le poartă. Este extrem de cochetă şi de hotărâtă în privinţa dorinţelor ei.

 

Crezi că femeii din România i se oferă suficiente oportunităţi pentru a reuşi în carieră dar şi pentru a avea viaţă personală?

Cred că fiecare trebuie să muncească pentru a ajunge undeva. În ţara noastră poţi să creşti şi să reuşeşti dacă eşti serios şi dacă îţi dai silinţa. Evident că există şi excepţii, dar sunt doar ca să confirme regula. Părerea mea e că, indiferent unde ajungi, dacă nu-ţi meriţi locul, nu-l vei păstra pentru mult timp.

 

Cum ţi-ai construit căsnicia ? Ai vreme de omul tău? Ştii ce slăbciuni are?

Căsnicia mea este, în primul rând, bazată pe respect şi prietenie. Eu şi Răzvan suntem împreună de 13 ani, adică de când eram nişte copii. Am crescut împreună, ne-am învăţat unul pe celălalt şi, îndrăznesc să spun, ne iubim mai mult pe măsură ce trece timpul. Avem o relaţie minunată, în care sinceritatea este la loc de cinste şi ştim dinainte ce ar vrea celălalt. Evident că îi cunosc şi punctele tari, dar şi pe cele slabe, însă niciodată nu mă voi folosi de asta, decât în favoarea lui.

 

Câte prietene ai? Vă vedeţi deseori la o cafea?

Nu am multe prietene, am prietene adevărate. Prietene pe care le cunosc de mulţi ani şi cărora le pot spune orice. Sunt prietenele mele din liceu şi, cu toate că nu ne mai vedem atât de des în ultima vreme, pentru că nu ne prea sincronizăm cu timpul, atunci când ne întâlnim, ne simţim de parcă ne-am fi văzut ieri.

 

La tine acasă, cum vă pregătiţi pentru primirea invitatilor?

Sunt genul de persoană extrem de tacticoasă şi de riguroasă în orice. Aici se încadrează şi vizitele pe care le primesc. Îmi place ca totul să fie în ordine, invitaţii să se simtă răsfăţaţi şi să revină cu plăcere. Şi, pentru că sunt maniacă atunci când vine vorba de ordine şi curăţenie, petrec ore bune înainte şi după vizite, ca să pregătesc casa înainte de venirea musafirilo şi ca să strâng după plecarea lor.

 

Ştii să găteşti şi bucate tradiţionale româneşti?

Îmi place să gătesc şi o fac cu mare plăcere! Mai ales atunci când văd că preparatele mele sunt apreciate. Gătesc şi preparate tradiţionale româneşti, dar mai ales mâncare italiană. Suntem fani, nu trece săptămâna să nu mâncăm paste, pizza sau bruschete.

 

Îţi cunoşti vecinii? Mai stai de vorbă din când în când cu ei?

Pe majoritatea. Trebuie să recunosc, însă, că mi se întâmplă să mai văd pe cineva despre care nu ştiam că locuieşte lângă mine. Ne salutăm şi mai schimbăm câte o vorbă. Mi se întâmplă mai des să fiu luată la întrebări de vecini atunci când realizam rubrica Meteo. Pe vremea aia toată lumea dorea să ştie cum o să fie vremea!

 

Eşti fashionistă? Câte genţi ai? Dar rochii?

Sunt o fashionistă irecuperabilă! Şi o cheltuitoare pe măsură, spre disperarea celor din jurul meu, care mă acuză mereu că dau prea mulţi bani pe "zdrente". Sinceră să fiu, nici nu ştiu câte genţi, rochii sau pantofi am, ştiu doar că le ţin în patru şifoniere mari şi că deja am început să mă gândesc la un al cincilea, pentru că nu mai am loc.

 
Crezi în valori? În care?

Cred în sinceritate, în altruism, în seriozitate şi în modestie. Şi mai cred că putem reuşi în viaţă prin muncă şi corectitudine. Din păcate, prea mulţi oameni, în ultima vreme, au început să confunde aceste valori cu prostia şi slăbiciunea.

 

Iţi gestionezi viaţa după anumite reguli?

Bineînteles că e nevoie de reguli în viaţă. Iată câteva: “Nu spune niciodată... niciodată!”, “Nu există nu pot, ci nu vreau!”, “Luptă pentru ceea ce-ţi doreşti”, “Trebuie doar să vrei”.

 

Ce îţi face existenţa armonioasă şi plăcută?

Probabil, faptul că mă simt împlinită şi mulţumită! Iar pentru asta am muncit mult. Cred că poţi avea o viaţă frumoasă, atunci când încerci să te bucuri de ceea ce ai, şi să nu-i invidiezi pe ceilalţi.

Adauga comentariu:
Numele tau:
Comentariul tau